(Soarele, pe un fotoliu, sforaie. Deodata ...)

Soarele:
Nenorocire! Nenorocire!
Oglinda! Aduceti-mi oglinda!

(Apare Luna, indiferenta si fardandu-se.)

Soarele (enervat):
Oglinda! Vreau oglinda!

Luna (neinteresata):
Draga, tu n-ai nevoie de oglinda!
Esti mult prea frumos!
Si apoi, la ce ti-ar trebui?

Soarele: (pe un ton grav):
Am visat ca, sarbatorind cu voi,
Fiintele-mi cele mai dragi,
Aniversarea-mi cea multimilionara,
O apriga nenorocire asupra mea cazu.
Da! Petele! Acele oribilitati!

(Tacere cateva secunde)

Soarele:
E imposibil!
Eu, Soarele, Stapanul Sistemului,
Cel mai mandru astru,
Preamarit si preaiubit de toti,
Nu pot pati asa ceva!
Si totusi, petele... Oglinda!

Luna (uitandu-se spre Soare):
Nu, nu-ti trebuie oglinda!
Arati perfect!

Soarele: (tripand):
Oglinda!

Luna (spre public):
Nenorocire! Nu trebuie sa-si vada chipul!
E luminozitatea-i in pericol!

(Isi face aparitia Servitorul, foarte
vesel, cu o oglinda in mana.)

Servitorul:
Hidrogenitatea dumneavoastra,
Oglinda v-am adus-o-n graba.

Luna (speriata):
Hei, frate,
Nu mai am heliu!

(Soarele, derutat, nu stie ce sa faca, dar Servitorul
intoarce oglinda si astrul isi observa petele.
Socat, se aseaza pe fotoliu si fluiera. Luna
incepe sa-i dea palme si sa-l zgaltaie.)

Luna (spre Soare):
Revino-ti! Revino-ti!
(Apoi catre Servitor)
Suna degraba la doctorul fratelui meu,
Vestitul Galileo,
Si spune-i ca eu, Luna-Selena,
Consider cele intamplate foarte grave!
Sa vina, deci, la noi de-ndata!
(Si din nou catre Soare)
Fratica, totul va fi bine! Vei vedea!
Pe doctor l-am chemat. Haide, revino-ti!

(Apare doctorul Galileo, imbracat
in pijama si destul de ingrijorat.)

Galileo:
Ce, ce s-a intamplat?
De ce m-ati desteptat?
Tocmai trageam pe dreapta,
Cand un mesaj vijelios la mine se ivi
Prin Cometa Swift-Tuttle.
Prea-Luminozitatea Sa Solara
Se simte nu prea bine.
Si... iata-ma!

Soarele:
Doctore, doctore,
Bunul meu prieten si doctor Galileo,
Salveaza-ma, fiindca
O nenorocire mi-a intunecat destinul.
De pete-s inundat.
Ce pot sa fac?

Galileo:
Fii fericit, este ceva normal!
Aparitia petelor se atribuie
Unor fenomene legate
De campurile magnetice
Si rotatia diferentiala
A Luminozitatii Tale!
Aceste pete-s doar un semn
Al trecerii-Ti marete
Spre starea de maturitate!

Soarele:
Cum? Ce-ai zis? Doctor nerecunoscator!
Una ca asta nu-mi poti face!
Eu, prea-frumosul Soare,
Nu pot ramane asa! Nu!

Galileo:
Imi pare rau, stapane,
Dar eu doar purul adevar ti-am spus.
Orice ai face, chiar de
Aceste pete vor disparea curand,
Altele noi vor aparea,
Si tot asa-ntr-un ciclu invincibil ...
Sa nu te maniezi, e doar Natura,
Deci ceva normal.

Soarele (furios):
Ceva normal? Ceva normal?
Ti-arat eu tie!
Afara cu tine!
Palatul meu iti va ramane pe vecie-nchis!

Galileo:
Dar, preamarite!

Soarele (tipa):
Afara! Nu... nu se poate...

(Se aseaza pe fotoliu, cu capul
in genunchi, suparat.)

Luna (catre Galileo):
Doctore, chiar plecati?

Galileo:
Da. Fratele dumneavoastra
M-a alungat ca pe-un dusman.

Luna:
Dar... cum se poate?

Galileo:
I-am spus ca, de acum incolo,
Orice ar face, va continua sa aiba pete.
Si e adevarat, Natura vrea asa!
Dar el nu ma mai crede
Si nici eu n-am sa-i accept insulta. Adio!

(Galileo pleaca, iar Luna
incearca sa-si consoleze fratele.)

Luna:
Fratica, am auzit si-mi pare rau.
Dar nu te da batut.
Gasim noi o solutie.

(Rasfoieste o revista de reclame
publicitare. Deodata...)

Luna:
Stiu! Am gasit! Exact ce-ti trebuie!
Lotiunea doctorului Fabricius
Pentru indepartarea punctelor negre.

Soarele:
Lotiune pentru puncte negre?
Hm! Prostii!

Luna:
Dar merita sa-ncerci...

Soarele:
Sigur, sa mai arunc din bani in vant.

Luna:
Nu neaparat.
Daca te vindeci?
La asta te-ai gandit?

Soarele:
Nu, dar stiu si eu?
Mai rau de-atat oricum nu se mai poate.
Am sa incerc.

Luna:
Asa te vreau.
Eu plec acum, dar nu stau mult. Pa.

Soarele (catre Servitor, care tocmai bea ceva alcool):
Tu! Ia taxiul Tempel -Tuttle
Pana-n Andromeda si adu-mi-l
Pe doctorul Fabricius
Sau cum l-o fi chemand.
Cel cu solutia miraculoasa.
Sa-i spui ca Stapanul Sistemului
Are nevoie de o consultatie urgenta.
Ai inteles?

Servitorul (sughitand):
Bineinteles, Hidrogenitate!

Soarele:
Repeta!

Servitorul:
Pai... iau taxiul Andro-Tuttle
Pana-n Tempelda si-l aduc
Pe doctorul Cum L-o Fi Chemand
Sau Fabricius.
Asa-i?

Soarele:
Nu, nu, nemernicule! Nu-i asa!
Te duci in Andromeda
Cu taxiul Tempel-Tuttle
Si il aduci pe doctorul Fabricius.
Da' hai, du-te odata!
(Catre public.)
Auzi: Taxiul Andro-Tuttle si Tempelda!
Ce dezaxat!

(Asteptare. Deodata ...)

Servitorul:
Uhu! Am si sosit.
Vi l-am adus pe doctorul Fabricius.

Soarele:
Prea bine, te poti retrage.
(Catre Fabricius.)
Poftiti, doctore.

Fabricius:
Am auzit de cele intamplate
Si sper ca solutia mea va va ajuta.
Dar mai intai lasati-ma sa va consult.

(Dupa cateva momente de consultatie.)

Mda... Nu stiu adevarata cauza,
Dar atat cromoderma cat si fotoderma
Va sunt destul de afectate.
Probabil datorita fenomenelor dumneavoastra
Magnetice... sau a rotatiei,
Temperatura fotodermei a scazut.
De aceea petele au devenit vizibile.

Soarele:
S-ar putea vindeca?

Fabricius:
Aaa... Banuiesc ca da. Dar trebuie sa
Urmati tratamentul meu cu strasnicie.
Praf cosmic: 50%.
Substanta meteorica: 5%.
Ulei de asteroid: 30%.
Sare de cometa: 5%.
Si restul alcool!

Soarele:
Alcool? Dar nu imi poate face rau?
Nu uitati, temperatura-mi e foarte ridicata.

Fabricius:
Stiu. Dar in calculele mele, alcoolul
Este necesar, va readuce la normal
Temperatura fotodermei.

Soarele:
Probabil ca aveti dreptate. Cat costa doua sticle?

Fabricius:
Vreo cateva protuberante.

Soarele:
Hm, nu e cam mult?

Fabricius:
Ba deloc! Chiar v-am facut reducere.

Soarele:
Fie!

(Si il plateste pe Fabricius, iar doctorul
miroase incantat rasplata.)

Fabricius:
Ramaneti cu bine, stapane,
Si salutari domnitei Selena.

(Luna apare din nou, foarte vesela.)

Luna:
Am o surpriza placuta pentru tine.
Venus e aici.

Soarele:
Bine... Ceee?

Luna:
Cum ce? Venus
Te asteapta pe hol.

Soarele:
Cum ai putut sa o aduci
Stiind ca sunt asa? Nu pot sa cred...
Tu, sora nebuna,
Vrei sa distrugi cea mai frumoasa
Idila spatiala?

Luna:
Pai... Venus stie!

Soarele:
Netrebnico! I-ai spus?
Afara din palatul meu.
Sa nu te mai intorci!

Luna:
Vei regreta! Sa vezi tu
Ce eclipsa-ti trag cat de curand!

(Luna pleaca din palat.
Soarele se aseaza pe fotoliu, nelinistit.)

Servitorul:
Intra Venus!

Soarele (speriat):
Nu, nu! Nu trebuie sa ma vada!

Venus (radioasa):
Buna! Soricelul meu iubit,
Sa nu-ti fie rusine, stiu ce ai patit
Si nu ma intereseaza.
Pentru mine esti si vei ramane acelasi.
De aceea, am o veste buna:
Am anuntat ca-n scurta vreme
Vom fi la balul Surorilor Pleiade.
Nu te bucuri?

Soarele:
Sa ma bucur!? Nu...

(Si lesina.)

Venus:
Soricel!