Maxim

~ drama astropoetica si lucrare de arta pe computer de Dan Mitrut ~




Personaje

Povestitorul
Meteoroidul-Copil (va deveni Meteorul-Copil)
Meteoroidul-Tata (va deveni Meteorul-Tata)





Povestitorul:
S-au ratacit de cometa
Hoinarii fara orbita.
Au trecut de Luna.
Unul din ei rupse
Tacerea uimita.

Meteoroidul-Copil:
Ce e asta, tata?
Cadoul mult promis?
Ce culori de vis!
Nu credeam sa vad
Vreodata!

Meteoroidul-tata:
Micule nestiutor,
Ne vom izbavi fericirea
In zbor.
Daca vrei sa fie cadou,
E poate soarta...

Meteoroidul-Copil:
Ce e acolo jos?
Pasare fara aripi e nerabdarea.
Ne vom face noi prieteni
Si vom stapani zarea.

Meteoroidul-Tata:
Micule naiv,
Abia putea-vei zari
O clipa cum arzi.
Prins in capcana nucleului
Va trebui doar sa cazi
Si-atat.
Nu poti, stiu, e trist,
Nu poti mai mult!

Meteoroidul-Copil:
As vrea sa stiu ce e viata
Fara sa trec prin durerea
Torturii atmosferice.
Nu s-ar putea?

Meteoroidul-Tata:
Trebuie sa afli
Ca-n coltul acesta de Univers
Inveti toata viata
Sa mori doar o data
Ca sa invii
Din stihii.

Meteoroidul-Copil:
Doar tu vei arde mai mult.
Te vei stinge falnic
In strigatele prietenilor neadormiti,
Cu ochii pe radiant.
Eu abia daca voi scanteia.
As vrea sa ma bucur, tata,
De lumina ta.

Meteoroidul-Tata:
Ce-ar fi sa te sui pe spinarea mea?
Voi arde eu intai, in culorile fierului.
Apoi tu, ultima pulsatie
Mai aproape de Pamant --
Albastru-magneziu,
Foc de artificii ...
Sa ai grija, te lasa purtat fara teama
Pe aripile vantului.

Meteoroidul-Copil (nerabdator):
Oare n-as putea ajunge jos asa
Sa povestesc...?

Meteoroidul-Tata:
Nu poti cere mai mult
Decat e dat.
In loc sa te trezesti in zori
Vietuind
In seva unei flori,
Vei fi inchis intr-un muzeu
Si chinuit de pense
Si jeturi de radiatii,
Cumparat, platit...
NOI SUNTEM STIRPE DE COMETA,
Fiule!

Meteoroidul-Copil:
Ah, caldura asta!
Imi transpira carbonul
Si inima-mi de gheata
Imi curge prin artere.

Meteoroidul-Tata:
Nu te teme.
Dureaza putin.
Mai putin decat ai ochi Luna.

Meteoroidul-Copil:
AER, AER,
DULCE VENIN!

Meteorul-Tata:
Curaj! Nu privi inapoi.
Cometa-i departe...

Meteorul-Copil:
Nefericite indepartatele astre,
Ce grea e lectia despre moarte!
La scoala era cenzurata...

Meteorul-Tata:
Tine-te bine.
Uita ce ai invatat.
Zboara frumos.
Vom fi imortalizati
De ochiul lui Chronos!

Meteorul-Copil:
Ce feerie!

Cate strigate si imagini vii!
As vrea sa ma joc...

Povestitorul:
Oftatul final al tatalui
Ii aminti:
Saltul in gol
Era ultimul lucru
Ce si-l putea dori
Inainte de a se topi.


Copyright © 1997, Dan Mitrut

Artwork by Dan Mitrut

~ English translation from the Romanian by Andrei Dorian Gheorghe ~


~ Compusa in 1997, aceasta drama a fost jucata si a primit un premiu la Festivalul de Cosmopoezie al SARM din acelasi an ~

Home | Astropoetica | SARM | Links | Contact